• Versiunea Română
  • English version

Mediul ştiinţific românesc în care a apărut

Versiune pentru tipărireSend to friendPDF version

Mediul stiintific românesc in care a aparut Academia de Stiinte din România


Descatusând energiile creatoare, Unirea din 1918, precum si politica statului român, au permis, in ciuda unor obstructii si neimpliniri, o solidarizare a provinciilor si o participare la viata culturala a tuturor cetatenilor, indiferent de etnie, limba si religie. Accelerarea procesului de modernizare a tarii a avut ca efect cresterea rolului invatamântului, stiintei, culturii si artei. Participarea activa a României la viata internationala, circulatia libera de valori au asigurat prezenta activa a oamenilor de stiinta români la marile congrese si conferinte internationale, obtinerea unor brevete si traducerea unor lucrari in limbi de circulatie internationala, care au putut intra astfel in patrimoniul intelectual al Europei si al lumii.

Tânara Românie Mare avea nevoie de aportul stiintei si tehnicii, dar fondurile necesare pentru constituirea unei baze materiale adecvate (laboratoare, aparatura, biblioteci etc.) erau alocate cu zgârcenie deoarece, pe de o parte, mijloacele materiale disponibile erau limitate de urmarile nefaste ale razboiului, iar pe de alta parte, nu se formase inca o intelegere a nevoilor specifice stiintei. Marele chimist Petru Poni in “Amintirile” sale ilustreaza plastic situatia generata de greutatile care existau dupa 1918 in calea promovarii stiintei:

“Noua ne lipsea totul. Nu aveam nici colectii, nici aparate, nici materialul cel mai elementar de experimentare, nici carti sau reviste din care sa aflam cel putin ceea ce altii, mai favorizati decât noi, lucreaza in alte tari”. - Figuri de chimisti români


Academia Româna si Consiliul National al Cercetarii

 

Academia Româna, prin activitatea membrilor sai, dar si prin efectul catalizator manifestat in viata stiintifica româneasca, s-a impus ca cel mai inalt for national de consacrare stiintifica si culturala a tarii. La 1 iunie 1920 Academia Româna a aprobat cererea Sectiunii stiintifice de a adera la Comitetul International de Cercetari de la Bruxelles, iar la 29 mai 1937 se voteaza infiintarea Consiliului National al Cercetarii, “organ indrumator si consultativ al statului in toate chestiunile in care cuvântul stiintei pure sau aplicate trebuie ascultat dupa exemplul institutiilor similare din tarile Europei occidentale si transoceanice” - Istoria Academiei Române in date

 

Colectia “Monografia stiintifica”

La 11 martie 1938, Academia Româna a anuntat infiintarea colectiei “Monografia stiintifica” cu precizarea ca “fiecare volum va forma un tot, dând elementele de pregatire clasica pentru cercetarile actuale, in fiecare an urmând sa se scoata maximum patru volume” - Istoria Academiei Române in date

Implicarea Fundatiilor regale

 

Fundatiile Regale (“Principele Carol”-1921, “Regele Ferdinand I”-1925, “Fundatia pentru Literatura si Arta Carol al II-lea”-1933) au contribuit la dezvoltarea culturii, inclusiv la raspândirea stiintei. Dovezi ale implicarii Fundatiilor regale in viata stiintifica a tarii sunt publicarea “Revistei Fundatiilor Regale” (1934-1938) care a oferit o perspectiva diversa a planurilor de cultura reprezentate de: economie, sociologie, stiinta si lingvistica, filosofie si estetica, muzica si istorie literara precum si constituirea “Bibliotecii Enciclopedica”, colectie de publicatii editata de “Fundatia pentru Literatura si Arta Carol al II-lea”, care a urmarit sa puna la indemâna tuturor cunostinte si informatii de o inalta popularizare a stiintei. (sursa: Materiale de Istorie si Muzeografie)